În 1 Împăraţi capitolul 17 primul lucru pe care aş vrea să-l observaţi despre Ilie sunt cuvintele lui pentru împăratul Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, al cărui slujitor sunt.” Aceşti prooroci adevăraţi nu se temeau de împăraţi pentru un singur motiv: ei stăteau înaintea Domnului. Împăraţii nu erau decât fire de praf înaintea lui Dumnezeu. Există o mare nevoie de tineri care să fie astfel de prooroci. Cunoaşterea Bibliei este importantă. Dar, mult mai important este aceasta: să trăieşti înaintea feţei lui Dumnezeu. Ca să trăieşti înaintea feţei lui Dumnezeu, trebuie să-ţi păstrezi conştiinţa 100% curat㠖 nu 99%, ci 100%. Şi trebuie să te smereşti în totalitate. Faţa să-ţi fie în pământ tot timpul. Ilie aşa a trăit!

Dacă Dumnezeu nu poate găsi astfel de tineri, sper să găsească surori tinere care trăiesc înaintea feţei lui Dumnezeu şi care vor fi o voce pentru El. Poate că nu vei sta la anvon, dar chiar stând în casa ta poţi influenţa pe oameni. Dumnezeu are nevoie de mulţi fraţi şi surori în ţara noastră care trăiesc înaintea feţei Lui.

Ilie a fost om care a ascultat instantaneu de fiecare lucru mic pe care i l-a spus Dumnezeu. Într-o zi Dumnezeu i-a zis să meargă şi să se ascundă lângă pârâul Cherit – şi el s-a dus îndată (1 Împăraţi 17:3). Acolo, corbii i-au adus pâine şi carne şi a băut apă din pârâu (1 Împăraţi 17:6). În fiecare dimineaţă la ora 8, un corb îi aducea ceva de mâncare. Seara, din nou, la ora 5, un alt corb îi aducea de mâncare. Aceşti corbi îi aduceau carne. Dacă i-ar fi adus legume, aceasta în sine ar fi fost o minune. Dar să-i aducă carne (ceva ce corbilor le place să mănânce) este o minune. Aşa a avut Dumnezeu grijă de Ilie. Dar treptat, după câteva zile, Ilie a început să-şi pună nădejdea în corbi şi nu în Domnul!

Mulţi slujitori ai Domnului încep bizuindu-se pe Domnul pentru nevoile lor financiare. Însă, după câţiva ani nu mai depind de El, ci de nişte corbi – fiinţe umane care trimit suport financiar în mod regulat! Exact acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Ilie. Ce a făcut Domnul atunci? A oprit corbii. Dumnezeu a vrut să zdruncine dependenţa lui Ilie faţă de corbi şi să-l înveţe încă odată să se bizuie pe Domnul. Aşa că mulţumeştei Domnului atunci când corbii încetează a veni – când ajutorul promis nu vine. Aşa vei învăţa încă odată să te încrezi doar în Domnul pentru nevoile tale. Eu am trecut prin astfel de experienţe. Îi mulţumesc Domnului pentru vremi când mi-a întors privirea de la corbi către El, cel care stăpâneşte bovinele de pe o mie de dealuri, şi care a spus că se v-a îngriji de toate nevoile mele, potrivit bogăţiilor Lui în slavă prin Isus Hristos.

Apoi, Dumnezeu a schimbat strategia şi i-a spus lui Ilie să meargă la Sarepta. Sarepta era în-afara Israelului. Ilie poate îşi imaginase că vreun om de afaceri bogat va avea grijă de el. Dar când a ajuns la Sarepta, ce a găsit nu a fost un om de afaceri bogat, ci o văduvă săracă care era pe cale să-şi prepare ultima ei cină! Şi Domnul a zis lui Ilie „Ea se v-a îngriji de tine”! Căile lui Dumnezeu sunt într-adevăr minunate. Dumnezeu face astfel de lucruri pentru că El este un Dumnezeu gelos. El vrea să ne-ncredem în El, şi nu în corbi sau oameni de afaceri bogaţi. El v-a folosi o persoană slabă, la care te aştepţi cel mai puţin să fie în stare să te ajute, şi o v-a folosi pentru ca nici un trup să se poată lăuda în prezenţa Lui.

Văduva a spus: „voi pregăti ultima cină, vom mânca şi apoi vom muri.” Ilie i-a spus: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai, pregăteşte-mi întâi mie cu untdelemnul şi făina aceea o mică turtă, şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău. Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Făina din oală nu va scădea şi untdelemnul din ulcior nu se va împuţina, până în ziua când va da Domnul ploaie pe faţa pământului.” (1 Împăraţi 17:13-14). Şi făina din oală nu a scăzut, iar untdelemnul din ulcior nu s-a golit.

Mulţi predicatori astăzi folosesc acest incident să înveţe pe oamenii săraci să le ofere bani. Însă aceasta este o interpretare complet greşită. În primul rând, majoritatea predicatorilor de astăzi nu sunt prooroci ca Ilie. În al doilea rând, spre deosebire de Ilie, majoritatea predicatorilor de azi sunt iubitori de bani. Numai aceste două adevăruri îl pun pe Ilie în cu totul altă categorie decât majoritatea predicatorilor de azi, care exploatează pe săraci. Mai departe, Ilie a cerut văduvei doar o cină simplă pentru a supravieţui pe timpul secetei; şi a mâncat aceeaşi mâncare ca şi văduva şi fiul ei. Astăzi, predicatorii nu cer bani pentru a supravieţui, ci pentru a-şi menţine stilul de viaţă extravagant. Există mulţi pooroci mincinoşi în zilele de azi. Din păcate, pentru că majoritatea copiilor lui Dumnezeu nu ştiu să deosebească între un pooroc adevărat şi unul mincinos, ei sunt înşelaţi.

Traducerea în limba română: Rebeca Thomas